Victima - Salvator - Acuzator

Victima - Salvator - Acuzator

Cum iesi din Triunghiul Dramei - Karpman

Triunghiul lui Karpman - Ieșirea din Dinamica Dramatică

În momentele când nu posedăm maturitatea psihologică necesară, căutăm sprijinul altora pentru a supraviețui. În acest context, Triunghiul lui Karpman ne oferă o perspectivă utilă asupra relațiilor interpersonale. Triunghiul este alcătuit din trei roluri: salvatorul, persecutorul și victima, care interacționează într-un mod circular și interdependent.

De exemplu, putem lua în considerare o situație simplă: tata acționează ca persecutor, copilul devine victimă, iar mama încearcă să calmeze situația. Aceasta reprezintă un exemplu clar al dinamicii triunghiului.

Aboneaza-te Acum la acest CANAL VIDEO!

Aboneaza-te Acum la acest PODCAST!

Inscrie-te Acum in Grupul Podcastul lui Radu Prisacaru

ÎNSCRIE-TE ACUM GRATUIT ÎN CLUBUL DE DEZVOLTARE PERSONALĂ

Atributele specifice ale relațiilor codependente legate de Triunghiul lui Karpman sunt următoarele:

Dependenta de triunghiul relațional: Oamenii pot ajunge să depindă de această dinamică pentru a supraviețui, atât din punct de vedere psihologic, cât și uneori fizic. De exemplu, un salvator poate ajuta o victimă oferindu-i sprijin financiar pe o perioadă îndelungată, împiedicând astfel victima să-și asume propria responsabilitate.
Îndeplinirea rolurilor: Fiecare participant în această dinamică își îndeplinește propriul rol, considerându-l o soartă inevitabilă. Toți doresc să fie interconectați și să se folosească unul pe celălalt pentru satisfacerea nevoilor personale.
Intrarea variabilă: Persoanele pot intra în acest triunghi din poziții diferite: unele se obișnuiesc să fie victime, altele devin salvatori sau persecutori. Cu toate acestea, tendința este ca fiecare să își schimbe poziția în timp, într-o manieră inevitabilă.
Nevoi nesatisfăcute: Toți participanții au anumite nevoi neîmplinite, o sortă de gol interior. Ei cred că această goliciune poate fi umplută doar de celălalt, ignorând propria lor responsabilitate. Astfel, ei presupun că ceilalți trebuie să le îndeplinească cerințele.
Învățare în copilărie: Modul în care jucăm acest joc este adesea învățat în copilărie. Oamenii care continuă să se implice în această dinamică au adesea rădăcini în familii codependente.

Victima - Salvator - Acuzator

Ieșirea din această dinamică necesită conștientizarea și acțiunea deliberată:

Observarea jocului: Primul pas este să observăm că suntem implicați în această dinamică. Recunoașterea faptului că ne regăsim în triunghi și că ne jucăm roluri variabile este esențială.
Notarea prezenței: Notarea modului în care ne implicăm în această dinamică în prezent este importantă pentru a ne confrunta cu realitatea comportamentului nostru.
Oprește rotația: După ce am recunoscut că suntem implicați, efortul trebuie să fie îndreptat către a opri rotația în jurul rolurilor. Încercarea de a rămâne într-un singur rol și de a evita schimbările constante este crucială.
Auto-reflecție profundă: Fiecare rol trebuie analizat în profunzime. De exemplu, în calitate de salvator, ar trebui să ne întrebăm de ce ajutăm pe cineva și să descoperim motivațiile noastre ascunse.
Asumarea responsabilității personale: Fiecare persoană trebuie să-și asume responsabilitatea pentru nevoile și emoțiile proprii, să fie deschisă comunicării sincere și să învețe să satisfacă propriile nevoi fără a dependența de ceilalți.

Eliberarea de Triunghiul lui Karpman nu este un proces ușor, dar conștientizarea și angajamentul pentru auto-descoperire și dezvoltare personală pot duce la o viață mai sănătoasă și mai fericită.